2024, cel mai cald an înregistrat în Europa: România, una dintre cele mai afectate țări

2024 a fost anul cel mai cald an în Europa, de când se fac înregistrări, iar continentul nostru se încălzește cel mai rapid de la nivelul întregului glob, potrivit raportului Starea Climatului 2024, publicat de serviciul Copernicus al Uniunii Europene împreună cu Organizația Meteorologică Mondială, în luna aprilie.

Raportul oferă o imagine clară asupra unui an marcat de extreme meteorologice fără precedent în Europa. În centrul acestor schimbări se află și România, inclusă în analiza regiunii Europei de Sud-Est, una dintre cele mai afectate zone în 2024.

Europa a traversat în 2024 cel mai cald an din istorie, cu temperaturi medii care au depășit 1,5°C peste valorile preindustriale. Aproximativ 48% din suprafața continentului a înregistrat anomalii termice record, cu cele mai afectate regiuni în Polonia, România, Grecia, Ungaria și sud-estul Spaniei, unde deviațiile au urcat până la 2,5 – 3°C față de perioada de referință 1991–2020.

Aproximativ 48% din suprafața Europei a înregistrat anomalii termice record, cu deviații de până la 2,5 – 3°C față de perioada de referință 1991–2020. România s-a numărat printre cele mai afectate regiuni, alături de Polonia, Grecia, Ungaria și sud-estul Spaniei.

Sud-estul Europei a experimentat cel mai lung și intens val de căldură documentat până în prezent: 13 zile consecutive cu temperaturi medii zilnice depășind 9,2°C față de normalul climatologic. În această regiune, au fost înregistrate 23 de nopți tropicale (minime mai mari de 20 °C), un record absolut.

Seceta a afectat grav Balcanii, sudul Italiei și estul Franței, unde sezonul cald a fost cel mai uscat din ultimii 12 ani.

În septembrie, furtuna Boris a adus precipitații echivalente cu trei luni de ploaie în doar câteva zile, afectând simultan șapte țări europene, inclusiv România. Peste 8.500 km de cursuri de apă au depășit pragul „sever” de inundație, iar daunele s-au ridicat la peste 4 miliarde de euro.

În Spania, o formațiune atmosferică de tip „cut-off” a adus cel mai ridicat nivel de precipitații, iar, în doar 24 de ore, 232 de persoane și-au pierdut viața. Daunele materiale s-au ridicat la 16,5 miliarde de euro.

Bilanțul victimelor în 2024 a fost de peste 413.000 de persoane afectate, 335 de decese înregistrate oficial și un cost total de 18,2 miliarde de euro provocat de dezastre climatice, 85% dintre aceste pierderi fiind cauzate de inundații.

Topirea ghețarilor a atins cote alarmante în 2024. În Scandinavia și în arhipelagul Svalbard, s-au înregistrat cele mai mari pierderi anuale de masă glaciară din întreaga lume. Nivelul zăpezii din Alpi a atins minime istorice, iar sezonul de schi s-a redus cu peste 40% comparativ cu media ultimelor trei decenii.

Cu toate acestea, raportul Copernicus a evidențiat unele evoluții pozitive - sursele de energie regenerabilă au reprezentat un procent record de 45 % din energia Europei în 2024, iar majoritatea orașelor europene au pus în aplicare planuri pentru o mai bună adaptare la schimbările climatice.