România și alte țări din Europa Centrală s-au confruntat cu inundații grave în urma precipitațiilor abundente. În unele zone, au căzut peste 400 de litri de ploaie pe metru pătrat în doar câteva zile. Dar cum s-a întâmplat acest lucru?

Un ciclon mediteranean, cunoscut sub numele de Boris la nivel internațional și Anett în țările vorbitoare de germană, a adus cantități uriașe de apă și inundații devastatoare în mai multe țări. Au existat mai multe motive pentru cantitățile enorme de ploaie:

O zonă de joasă presiune s-a format în bazinul nordic al Mării Mediterane și a absorbit inițial aerul mediteranean umed deasupra nordului Italiei. Apoi s-a deplasat spre Ungaria. În același timp, aerul polar s-a îndreptat spre sudul Europei.

Nori de ploaie puternici s-au format în zona de tranziție dintre aerul cald și umed și aerul rece polar. Țările din Europa Centrală s-au aflat în sectorul rece al ciclonului, având parte de ploi abundente, dar liniștite, în timp ce sectorul cald al acestuia a afectat estul României, unde ploile au avut caracter de aversă, fiind însoțite adesea de descărcări electrice.

În mor normal, depresiunea s-ar fi deplasat spre est sau nord-est. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, deoarece mai multe zone de înaltă presiune i-au blocat calea:

Ca urmare, a rămas aproape staționară, iar ploile abundente au continuat să cadă în zonele afectate anterior.

Și temperaturile record ale apei din Marea Mediterană și Marea Neagră, după o vară extrem de călduroasă, au fost responsabile pentru precipitațiile extreme.

Mările sunt principala sursă de umiditate pentru depresiunile atmosferice, de aceea temperatura apei joacă un rol foarte important. În general, cu cât apa este mai caldă, cu atât mai mulți vapori de apă pot fi în masa de aer, vapori care se pot transforma ulterior în nori de ploaie.

În România, inundațiile au fost cauzate mai ales de prezența unor linii de convergență în estul țării, care au determinat formarea unor „trenuri de furtuni”, astfel că aversele torențiale au fost concentrate în aceleași zone ore în șir.

Chiar și așa, e puțin probabil să fi plouat atât de mult, dacă nu exista un aport semnificativ de umiditate dinspre Marea Neagră, de asemenea extraordinar de caldă în această perioadă.

Mai mult, în județele Galați și Vaslui, aceste linii de convergență au fost orientate de-a lungul bazinelor hidrografice afectate. Astfel, toată apa rezultată din cele mai puternice ploi s-a concentrat pe câteva râuri, provocând inundații masive.

În cazul în care depresiunea ar fi rămas staționară imediat la est sau sud-est de Carpați, consecințele ar fi fost mult mai grave pentru țara noastră. Am fi putut vorbi de inundații catastrofale pe scară extinsă, probabil chiar mai puternice decât cele din 2005.