Știri meteo - urmărește vremea în direct

În pragul iernii, Asia de Est a avut parte de cele mai călduroase zile de decembrie înregistrată vreodată. Temperaturile au urcat până la 30 de grade în unele zone.

În timp ce în Siberia este un ger cumplit, alte zone din estul Asiei au fost cuprinse de un val de căldură istoric. În ultimele zile s-au înregistrat numeroase recorduri de temperatură, iar în unele locuri termometrul a urcat până la 30 de grade.

Prima țară care a anunțat oficial începutul acestui val de căldură istoric a fost China. Cel mai populat oraș al țării, Shanghai, a înregistrat o temperatură de 24 de grade pe 9 decembrie, stabilind un nou record pentru prima lună de iarnă.

Hong Kong a avut, de asemenea, cea mai călduroasă zi din această perioadă, cu o maximă de 31,7 grade la Lau Fau, iar un record similar a fost stabilit în Taiwan, cu 33 de grade la Neimen, în sudul insulei.

Vietnam, Laos și Thailanda au înregistrat, de asemenea, temperaturi record. Aproape toate stațiile din Coreea de Sud și-au depășit recordul pentru luna decembrie, temperatura maximă ajungând la 22,4 grade în Seongsan.

Și în Japonia au fost 12 stații meteorologice care și-au depășit recordurile lunare, mai ales pe insula Hokkaido din nordul țării.

Când spunem Hawaii, ne gândim la un paradis tropical în care nu există iarnă. Între timp, zonele mai înalte de acolo tocmai au fost acoperite de zăpadă.

Bineînțeles, nu a nins pe plajele vizitate masiv de turiști iarna. Acest lucru ar fi practic imposibil în condițiile climatului actual la nivel planetar. Pantele vulcanilor Mauna Kea și Mauna Loa pot fi acoperite uneori de zăpadă, ceea ce s-a întâmplat și în ultimele zile.

Aceste situații nu sunt foarte frecvente, dar pot să apară atunci când aerul rece dinspre Arctica ajunge mult mai la sud decât de obicei. Izoterma de zero grade scade sub 4.000 de metri, iar ploaia se transformă în zăpadă, acoperind în alb observatoarele astronomice locale.

La începutul lunii decembrie, o depresiune atmosferică a adus precipitații intense în Hawaii, ce au depășit 300 l/mp pe Insula Mare și în partea estică a Insulei Maui. Precipitațiile s-au transformat în ninsori în zonele înalte ale vulcanilor Mauna Kea și Mauna Loa, iar pe vârfuri stratul de zăpadă a atins până la 13 cm.

În februarie 2019, însă, s-a întâmplat ceva foarte neobișnuit. Pentru prima dată în ultimul secol, a nins chiar și în munții ceva mai joși din Parcul Național al Vulcanilor Hawaiʻi și pe vulcanul Haleakalā din insula Maui.

Chiar dacă a început numărătoarea inversă până în 2024, ultimele săptămâni din acest an ne oferă câteva atracții astronomice foarte interesante care nu merită ratate.

În ciuda unui început de decembrie lent pentru cerul nopții, primul eveniment-cheie al lunii sosește marți seara, pe 12 decembrie. Va răsări o lună nouă, ceea ce înseamnă că poziția lunii o face invizibilă din punctul nostru de vedere.

Acest lucru va asigura un cer nocturn ideal pentru observarea stelelor, iar cea mai activă ploaie de meteori a anului atinge apogeul chiar odată cu Luna nouă.

Geminidele vor atinge apogeul în noaptea de 13 decembrie, până la primele ore ale dimineții. Cu până la 120 de meteori pe oră, ne putem aștepta la un spectacol vibrant de stele căzătoare neobișnuit de strălucitoare.

În trecut, au fost și ani când au apărut până la 150 de meteori pe oră în timpul vârfului, iar cu Luna nouă care lasă cerul nopții mai întunecat, aceasta este ocazia perfectă pentru a observa spectacolul nocturn.

Dacă ați ratat Geminidele, câteva zile mai târziu vom avea parte de ploaia de meteori Urside, care va atinge apogeul în noaptea de 22 decembrie. Veți avea însă nevoie de puțin noroc, având în vedere că vor fi doar 5-10 meteori pe oră, iar Luna va intra în faza de semilună, ceea ce înseamnă că doar cei mai strălucitori meteori vor fi vizibili.

Tot pe 22 decembrie vom intra în prima zi de iarnă astronomică, după solstițiul de iarnă. Aceasta marchează momentul în care durata zilelor începe să crească din nou.

Ultimul eveniment al lunii, și al anului, este Luna plină de pe 26 decembrie. Nativii americani o numeau și „Luna rece”, din cauza serilor reci de iarnă în care răsare.

Nu uitați că pe ecranul principal din aplicație puteți găsi mai multe informații astronomice, inclusiv ora la care va răsări Luna în ziua respectivă și faza în care se află aceasta la un moment dat.

Dacă petreceți o noapte de iarnă sub stele pentru oricare dintre aceste evenimente și le surprindeți pe cameră, ne-ar plăcea să le vedem! Folosiți pagina de încărcare dedicată, aici: https://www.meteoradar.ro/upload

Fanii sporturilor de iarnă se pot bucura de un nou sezon, iar Meteo & Radar vă aduce nu doar vremea la schi, ci și date legate de starea pârtiilor și de stratul de zăpadă pentru cele mai mari stațiuni de schi din România și din întreaga Europa.

Peisaje acoperite de zăpadă, pârtii pregătite pentru sportivi și zgomotul zăpezii proaspăt căzute sub picioare: iarna este în sfârșit aici! În acest sezon, utilizatorii Meteo & Radar care iubesc sporturile de iarnă sunt bine informați.

Cei care vor să știe de acasă sau din vale dacă merită să urce pe munte vor găsi aici ceea ce caută. Vremea montană și de schi, complet reînnoită, informează despre condițiile meteo actuale direct în zona de schi și oferă cele mai recente imagini de la camerele web din stațiunile de schi, precum și prognoza pentru următoarele 90 de minute.

Prognoza meteo precisă pentru astăzi și mâine este potrivită pentru planificarea unei scurte excursii sportive sau a următoarei vacanțe. Aici, pasionații de sporturi de iarnă pot afla temperatura și condițiile meteorologice, indicele UV, temperatura percepută și dacă sunt așteptate rafale puternice de vânt. Deci, distracția pe pârtii poate începe!

Schiorii avansați și profesioniștii de snowboard pot aștepta cu nerăbdare o funcție creată special pentru ei: de acum înainte, adâncimea zăpezii proaspete este indicată pentru fiecare zonă de schi. Schiorii de zăpadă adâncă și cei care schiază în afara pârtiilor știu acum mai bine când și, mai ales, cât de mult a nins ultima dată.

Pe lângă informații generale despre zona de schi și facilități, există și informații despre stratul de zăpadă din vale și de pe munte. Rapoartele privind starea pârtiilor sunt transmise zilnic direct de la stațiunile de schi. Mai nou, aici sunt detalii pentru fanii schiului nordic. Schiorii de fond pot vedea acum câți kilometri de pârtii sunt pregătiți.

Alegeți stațiunea de schi dorită, iar pe prima pagină a aplicației veți găsi rubrica Condiții montane și de schi. Dați click pe ea și veți intra pe pagina special dedicată, unde puteți găsi o mulțime de informații utile pentru vacanța la schi: starea pârtiilor, stratul de zăpadă, webcam și multe altele.

În prezent puteți regăsi pârtiile de schi din Bușteni, Sinaia, Predeal, Poiana Brașov, Harghita Băi, Mădărași Harghita și Roata Cavnic.

În afară de principalele pârtii de schi din România, puteți regăsi și informații despre cele mai cunoscute pârtii de schi din întreaga Europa.

Un aisberg din zona Polului Sud a început să se deplaseze din nou după 37 de ani. În prezent, este cel mai mare aisberg din lume și se află în derivă spre apele mai calde ale Atlanticului de Sud.

După aproape patru decenii de nemișcare, aisbergul, denumit A23a, a început să se miște din nou în largul Peninsulei Antarctice. Colosul de 4.000 de kilometri pătrați se află în prezent în derivă spre nord, spre Atlanticul de Sud.

În prezent, acesta este cel mai mare aisberg din lume, având o dimensiune mai mare decât insula de vacanță Mallorca, de exemplu, sau decât unele județe din România, precum Giurgiu sau Covasna.

În 1986, aisbergul s-a desprins din platforma de gheață Filchner, situată la marginea Antarcticii, dar, la scurt timp după aceea, a atins din nou fundul oceanului, unde a rămas blocat de atunci. Abia acum, după 37 de ani, s-a desprins din nou de pe fundul mării.

Potrivit cercetătorilor, cauza a fost pierderea de masă sub apă, ca urmare a curenților oceanici mai calzi care au măcinat în timp partea inferioară a gheții.

Acest lucru a dat gigantului suficientă flotabilitate pentru a se desprinde de fundul mării. Sub influența vântului și a curenților oceanici, aisbergul se află acum în derivă spre nord, în Atlantic.

Colosul se deplasează pe o rută tipică pentru astfel de aisberguri spre arhipelagul Georgia de Sud, aflat la peste 2000 de kilometri distanță.

Acolo, este posibil să se lovească din nou de fundul mării puțin adânc din acea zonă și să rămână blocat pentru o perioadă lungă de timp. Cu toate acestea, ar putea, de asemenea, să evite insulele și să se topească din ce în ce mai mult în apele mai calde ale Atlanticului de Sud.

Cu doar doi ani în urmă, un aisberg și mai mare a călătorit în Oceanul Antarctic: Atunci, aisbergul A76, cu o suprafață de 4320 de kilometri pătrați, s-a desprins tot din platforma de gheață Filchner. Acesta a plutit rapid în derivă în Atlanticul de Sud, unde s-a rupt în mai multe bucăți.