Vara aceasta a fost poate mai brutală ca niciodată. Căldura toridă a făcut ravagii săptămâni întregi și, în timp ce noi căutam adăpost la umbră sau lângă aparatele de aer condiționat, câmpurile și culturile așteptau cu disperare ploile salvatoare.

Nu doar noi am fost afectați de căldura parcă fără de sfârșit. Câmpurile și fermierii au suferit pagube importante din cauza caniculei și secetei. Aproape un sfert din suprafața agricolă a țării este calamitată total sau parțial.

Starea culturilor de floarea-soarelui și porumb se deteriorează pe măsură ce se apropie de faza de maturitate fiziologică, iar speranțele unei recolte bune se estompează. Situația este îngrijorătoare în cazul porumbului, unde culturile din unele zone au început să se usuce mult mai devreme decât ar fi normal.

Cauza principală este seceta puternică sau chiar extremă, care afectează cea mai mare parte a zonelor agricole din sudul țării, dar și areale extinse din celelalte regiuni.

Când vorbim de secetă, efectul este aproape întotdeauna cumulativ. Astfel, după o iarnă foarte blândă și săracă în zăpadă, a urmat o primăvară călduroasă, iar valurile succesive de caniculă și lipsa precipitațiilor au dus situația la extrem.

În unele locuri din țară, în această vară nu a plouat nici măcar jumătate din cât trebuia, în timp ce temperatura medie a fost și cu 4 grade mai ridicată față de normal. În anumite cazuri, vorbim de valori record, nemaiîntâlnite până acum.

Din aceste motive, rezervele de apă din sol sunt foarte reduse în multe zone ale României, după cum arată și harta de mai jos, realizată de Serviciul Copernicus al UE, pe baza observațiilor din satelit.

Deși este nevoie de ploaie, în multe locuri chiar și o aversă torențială sau o furtună bună nu ar îmbunătăți prea mult situația. Pentru refacerea optimă a umidității solului, sunt necesare ploi consistente și de durată, care deocamdată nu se întrevăd în prognoze.