Nou record climatic: ianuarie 2025, cea mai caldă înregistrată până acum

Ianuarie 2025 a fost cea mai caldă lună ianuarie, la nivel global, înregistrată până acum, în ciuda apariției fenomenului natural La Niña, care ar fi trebuit să reducă ușor temperaturile, potrivit celui mai recent buletin climatic, publicat joi de serviciul pentru schimbări climatice al Uniunii Europene, Copernicus.

Oamenii de știință se așteptau ca ianuarie 2025 să fie ușor mai rece decât ianuarie 2024, din cauza îndepărtării de un fenomen meteorologic natural din Pacific, cunoscut drept El Niño.

În schimb, luna trecută a depășit recordul lunii ianuarie 2024 cu aproape 0,1°C, potrivit serviciului european Copernicus pentru climă.

Acesta continuă o serie de recorduri de temperatură surprinzător de mari de la jumătatea anului 2023, cu temperaturi cu aproximativ 0,2°C peste ceea ce era de așteptat.

Luna ianuarie 2025 a fost cu 1,75°C mai caldă decât temperaturile lunii ianuarie de la sfârșitul secolului al XIX-lea, înainte ca oamenii să înceapă să încălzească semnificativ clima.

Și în Europa, luna ianuarie a fost deosebit de caldă, cu o tempertură medie de 1,80°C, cu 2,51°C peste media perioadei de referință 1991-2020 și devenind a doua cea mai caldă lună ianuarie de când se fac înregistrări, după ianuarie 2020.

Anomaliile cele mai mari de temperatură, cu cele mai mari abateri pozitive, s-au înregistrat în sudul și estul Europei, inclusiv în România.

"Ianuarie 2025 este o altă lună surprinzătoare, continuând temperaturile record observate de-a lungul ultimilor doi ani, în ciuda dezvoltării condițiilor La Niña în Pacificul tropical și a efectului lor temporar de răcire asupra temperaturilor globale. Copernicus va continua să monitorizeze îndeaproape temperaturile oceanelor și influența lor asupra evoluției climei noastre pe parcursul anului 2025", a declarat liderul strategic pentru Climă al ECMWF, Samantha Burgess.

La începutul anului trecut, temperaturile globale au fost stimulate de fenomenul meteorologic natural El Niño, în care apele de suprafață deosebit de calde se răspândesc în estul Pacificului tropical. Acest lucru eliberează căldură suplimentară în atmosferă, crescând temperaturile globale.

În acest an, conform grupului științific american NOAA, se dezvoltă în schimb condițiile La Niña, care ar trebui să aibă efectul opus.

Deși La Niña este în prezent slabă - și uneori are nevoie de câteva luni pentru a-și produce efectul deplin asupra temperaturilor - se aștepta ca aceasta să conducă la o lună ianuarie mai rece.

De departe, cea mai mare cauză a căldurii record este acumularea de gaze cu efect de seră din arderea cărbunelui, a petrolului și a gazelor naturale, dar contribuțiile naturale la schimbarea temperaturii nu au acționat așa cum se aștepta, a declarat Samantha Burgess, director strategic pentru climă în cadrul Agenției meteorologice europene.

Marele factor natural al temperaturilor globale este, de obicei, ciclul natural al schimbărilor din apele ecuatoriale ale Oceanului Pacific. Atunci când Pacificul central este deosebit de cald, este vorba de El Niño, iar temperaturile globale tind să crească. Anul trecut a fost un El Niño substanțial, deși acesta s-a încheiat în iunie anul trecut, iar anul a fost chiar mai cald decât se prevăzuse inițial, fiind cel mai cald înregistrat vreodată.

Versiunea mai rece a fenomenului El Niño, La Niña, tinde să atenueze efectele încălzirii globale, făcând ca temperaturile record să fie mult mai puțin probabile. Fenomenul La Niña a început în ianuarie și este în dezvoltare. Chiar luna trecută, climatologii preziceau că 2025 nu va fi la fel de cald ca 2024 sau 2023, La Niña fiind un motiv important.

„Chiar dacă Pacificul ecuatorial nu creează condiții de încălzire pentru climatul global, asistăm în continuare la temperaturi record”, a declarat Burgess, adăugând că acest lucru se datorează în mare parte căldurii record din restul oceanelor lumii.