Încălzire stratosferică majoră: Cum va fi afectat vortexul polar?

În stratosferă se produce o încălzire bruscă, care va slăbi vortexul polar și ar putea crește șansele pentru valuri de frig și ninsori în următoarele săptămâni în unele regiuni de pe continent.

O încălzire stratosferică bruscă este în plină desfășurare chiar în aceste momente deasupra regiunii arctice, provocând o creștere rapidă a temperaturii în unele zone din stratosferă, la 30 - 50 de kilometri deasupra suprafeței terestre.

La aceste înălțimi, temperaturile sunt foarte scăzute iarna, atingând până la -60 de grade. Aerul foarte rece este separat de aerul mai cald dinspre tropice de un sistem de vânturi circumpolare, care formează așa-numitul vortex polar stratosferic.

În prezent, însă, temperatura atinge și valori de 1 grad Celsius în stratosfera mijlocie. Poate că nu pare prea cald, dar este cu peste 50 de grade peste temperatura normală.

Datorită acestei încălziri, se așteaptă ca vânturile zonale din stratosferă să își inverseze temporar direcția, adică să sufle dinspre est spre vest. În aceste situații, vortexul polar slăbește în intensitate și este împins către latitudini mai mici sau se „sparge” în două sau trei vortexuri mai mici.

Aceste fenomene din păturile înalte ale atmosferei ar putea fi privite doar ca o curiozitate, dacă nu ar avea efecte uneori însemnate asupra vremii de la sol. În unele regiuni, pot să producă răciri neobișnuit de intense, în timp ce în alte zone, din contra, vremea se poate încălzi puternic.

Momentan, se pare că vortexul va fi doar defomat și împins spre latitudini mai mici, foarte posibil spre nordul sau nord-estul Europei. De aceea, nu poate fi exclusă producerea unui val mai puternic de frig acolo și în regiunile înconjurătoare.

Cu toate acestea, nu anticipăm că vom vedea efectele acestui fenomen până la începutul primăverii, în martie, sau, cel mai devreme, la sfârșitul lunii februarie.

În medie, încălzirile stratosferice majore, adică cele care determină o inversare a vântului zonal, se produc cam o dată la doi ani, dar efectele lor pot fi foarte diferite, depinzând foarte mult și de circulația atmosferică pre-existentă.

Multe episoade majore de iarnă de la noi, precum valurile de frig din ianuarie 1985 și ianuarie 2006 sau, mai recent, gerul și viscolele din februarie și martie 2018, au fost precedate de astfel de fenomene.

În același timp, multe încălziri stratosferice nu au avut niciun efect important asupra vremii din România, iar altele s-ar putea spune că au adus chiar o încălzire a vremii, cum s-a întâmplat în februarie 2002.

Aceste efecte aparent haotice au o explicație simplă: uneori, aerul rece a fost împins chiar spre țara noastră, aducând fenomenele de iarnă cunoscute, în timp ce în alte cazuri răcirea s-a produs în alte regiuni ale emisferei, iar la noi a pătruns un aer mai cald, pentru a restabili echilibrul termic.

Impactul acestui fenomen asupra vremii este greu de anticipat exact de modelele de prognoză, de aceea vă recomandăm să consultați regulat secțiunea Vremea pe 14 zile din aplicație sau pe website, care este actualizată zilnic cu cele mai recente date disponibile.