Când între iarnă și toamnă e doar un grad

În perioadele cu precipitații la temperaturi apropiate de punctul de îngheț, uneori chiar și un grad Celsius poate să facă diferența dintre un strat de zăpadă consistent și un peisaj de toamnă târzie.

În ultimele ierni, în zonele de câmpie din România majoritatea ninsorilor însemnate cantitativ s-au produs la temperaturi apropiate de 0 grade. După cum am văzut în ultimele 36 de ore, nici episodul din acest weekend nu face excepție.

În această perioadă din an, aproape toate precipitațiile mai importante sunt, inițial, sub formă de ninsoare. În parcursul lor spre suprafața terestră, fulgii de nea trec prin mai multe straturi de aer, care pot avea caracteristici termice diferite.

Dacă fulgii de zăpadă traversează și straturi cu temperaturi de peste 0 grade, aceștia se topesc parțial sau total și se transformă în picături de ploaie sau într-un amestec dintre ploaie și ninsoare, numit lapoviță.

Chiar și atunci când precipitațiile sunt sub formă de ninsoare, aceasta nu se va depune dacă temperatura este prea ridicată, fulgii topindu-se la contactul cu pâmantul și cu alte suprafețe.

Când temperatura aerului este cuprinsă între aproximativ între 0,5 și 1°C, zăpada este foarte umedă și, de regulă, se poate depune doar pe unele obiecte și suprafețe care se răcesc mai ușor, precum iarba, ramurile copacilor sau pe mașini.

Mai frecvente sunt situațiile când ninge la temperaturi ușor pozitive, între 0 și 0,5°C. În acest caz, dacă intensitatea ninsorii este suficient de ridicată, ea poate compensa parțial topirea, dar zăpada va fi umedă și grea, fiind un risc pentru copaci, acoperișuri și conductori aerieni.

Odată cu scăderea temperaturii, zăpada se depune tot mai uniform, dar devine și mai ușoară, având o densitate mai scăzută și un conținut mai redus de apă. Vântul puternic poate însă compacta zăpada, chiar și la temperaturi scăzute.

Uneori, chiar și așa-numita „insulă de căldură urbană” poate avea un efect asupra ninsorilor. Datorită suprafețelor construite și activităților desfășurate, în orașele mari temperatura este, de regulă, ceva mai ridicată decât în zonele înconjurătoare. De aceea, este posibil să ningă mai puțin, iar stratul de zăpadă să fie mai mic.

Când temperaturile sunt suficient de scăzute, zăpada se poate depune rapid chiar și pe străzile circulate din orașe, fiind necesară intervenția drumarilor, care aruncă un amestec de săruri și materiale anti-derapante.

Puteți urmări atât ninsorile, cât și evoluția temperaturilor, pe hărțile meteo interactive din aplicația noastră. Zonele cu temperaturi negative sunt marcate prin nuanțe de albastru.

Ați surprins ninsorile și zăpezile de la voi? Așteptăm cu drag imaginile voastre, iar cele mai reușite vor fi publicate în aplicație sau pe pagina noastră de Facebook. Pentru a încărca fișierele foto sau video, click aici.