Fenomenul meteorologic El Niño a început să afecteze Oceanul Pacific. Acesta influențează circulația atmosferică în mai multe regiuni ale lumii și ar putea contribui la creșterea temperaturii globale peste pragul cheie de 1,5 grade.

În Oceanul Pacific a început un fenomen meteorologic natural cunoscut sub numele de El Niño. Acesta constă într-o încălzire puternică a apelor din estul Oceanului Pacific, împingând cantități semnificative de căldură în atmosferă.

Anii calzi record, inclusiv 2016, cal mai călduros de până acum, au loc, de regulă, imediat după un eveniment puternic El Niño. Cercetătorii consideră că acum sunt șanse de 84% ca acest fenomen să atingă o intensitate puternică până la sfârșitul anului.

De asemenea, există un risc de aproximativ 25% ca acest eveniment să fie deosebit de puternic și să intre în categoria unui „Super El Niño”. În acest caz, sunt șanse mari ca anul 2024 să devină cel mai cald din istorie la nivel mondial.

Pe lângă încălzire, fenomenul El Niño va afecta vremea la nivel mondial. În general, acesta aduce precipitații abundente în America de Sud și pe coasta de vest a Statelor Unite, secetă în Australia și slăbirea musonului din India.

Efectele sunt și mai puternice în cazul unui „Super El Niño”. Evenimentul din anii 1997-1998, de exemplu, a produs pagube totale de peste 5 trilioane de dolari și a provocat aproximativ 23.000 de morți din cauza furtunilor și inundațiilor.

Impactul acestui fenomen asupra climei Europei este mai controversat, iar studiile pe această temă sunt limitate. Totuși, unii cercetători susțin că fenomenul favorizează o presiune atmosferică mai ridicată în nordul Europei pe durata iernii și temperaturi mai scăzute în acea regiune.

În cazul României, nu există studii privind efectele acestui fenomen, Totuși, putem remarca faptul că mai multe ierni bogate în zăpadă, ca 1953 - 1954, s-au produs în ani cu El Niño slab sau moderat, în timp ce majoritatea anilor cu evenimente puternice au avut ierni blânde, cu zăpadă puțină.