Vara 2022: O vară normală sau anomalie climatică?

Vara aceasta a impresionat prin canicula persistentă în mai multe regiuni ale globului, inclusiv în Europa, și prin numărul mare de noi recorduri înregistrate. Este această căldură persistentă o parte a variabilității climatice naturale sau un rezultat al schimbărilor climatice?

Temperaturi de 40 de grade în Marea Britanie, 47 de grade în Portugalia și una dintre cele mai grave secete din ultimii 500 de ani, ce a dus la secarea parțială a mai multor râuri europene și scăderea nivelului apei pe mai multe lacuri: sunt doar câteva dintre efectele valului de căldură și secetă ce afectează o mare parte a Europei în această vară.

Deși valuri de căldură nu sunt ceva neobișnuit, iar ani secetoși au existat și în trecut, persistența caniculei și secetei, mai ales în regiuni care de regulă sunt mult mai răcoroase și umede, precum Europa de Vest, sugerează faptul că această vară poate fi considerată o anomalie climatică în multe zone, dacă ne raportăm la clima ultimelor decenii.

Este adevărat însă că schimbările climatice nu pot fi considerate direct răspunzătoare pentru fiecare eveniment meteo extrem cu care ne confruntăm, iar încercările de a face această asociere pot avea mai degrabă un efect negativ în ce privește gradul de conștientizare a modificărilor climatice și a efectelor reale ale acestora.

În fond, ceea ce numim schimbări climatice, se referă mai mult la o sumă de evenimente meteo particulare, precum valuri de căldură, secete sau inundații, care pe termen mai lung, prin intensitate, frecvență și persistență, determină o schimbare a caracteristicilor climei dintr-o anumită regiune.

În ultimele decenii, în Europa, s-a observat în timpul verii o tendință de deplasare spre nord a curentului jet și, implicit, a traiectoriei ciclonilor atlantici, având ca efect o vreme caldă și destul de uscată în jumătatea sudică a Europei, iar uneori chiar și în regiunile centrale ale continentului.

O altă modificare interesantă observată de cercetători este tendința ca anumite tipuri de circulație atmosferică să persiste pe intervale mai lungi decât în trecut. Acest lucru poate face ca unele regiuni să aibă parte de căldură și secetă timp de săptămâni sau chiar luni, în timp ce altele să fie afectate de precipitații abundente și inundații.

În timp, menținerea acestor trenduri poate face ca într-o anumită regiune clima să fie din ce în ce mai diferită față de trecut. Putem da ca exemplu iernile calde și fără zăpadă, care în deceniile anterioare erau destul de rare în România.

În ultimii ani însă, au devenit aproape o normalitate. Dacă acest trend se va menține și în anii viitori, nu este exclus ca ninsorile abundente să devină evenimente foarte rare în zonele joase din țara noastră.

Vara, efectul acestor tendințe climatice este poate mai greu de observat. Chiar și așa, este cât se poate de evident că verile din prezent sunt deja incomparabile cu cele din anii 1970, de exemplu, când în multe localități din centrul și nord-estul României se înregistrau doar câteva zile cu temperaturi de peste 30 de grade.

Efectul schimbărilor climatice este unul cumulativ. Sunt motive să credem că verile precum cea din acest an, care momentan pot fi considerate anomalii, vor deveni mult mai frecvente, poate chiar normale, în viitorul relativ apropiat.

În aceste condiții, cea mai bună strategie este să ne pregătim cât mai bine pentru viitor și, de ce nu, să aducem o contribuție eforturilor de a încetini aceste modificări care afectează planeta.