Record confirmat: Anul 2023, cel mai fierbinte de când se fac înregistrări

Anul 2023 a fost cel mai cald înregistrat la nivel global și probabil cel mai cald din ultimii 100.000 de ani, a anunțat marți Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) al Uniunii Europene.

Oamenii de știință se așteptau la acest lucru, după ce recordurile climatice au fost depășite anul trecut în mod repetat. Începând cu luna iunie, fiecare lună a fost cea mai caldă din lume înregistrată vreodată, comparativ cu luna corespunzătoare din anii precedenți.

Copernicus a confirmat că 2023 este cel mai fierbinte an din toate înregistrările de temperatură globală, începând cu 1850, atunci când au început să se realizeze măsurători.

Atunci când a fost comparat cu înregistrările de date paleoclimatice din surse precum inelele copacilor și bulele de aer din ghețari, Carlo Buontempo, directorul Copernicus, a declarat că este "foarte probabil" să fie cel mai cald an din ultimii 100.000 de ani. În medie, în 2023, planeta a fost cu 1,48°C mai caldă decât în perioada preindustrială 1850-1900, când oamenii au început să ardă combustibili fosili la scară industrială, pompând dioxid de carbon în atmosferă.

În cadrul Acordului de la Paris din 2015, țările au convenit să încerce să prevină ca încălzirea globală să depășească 1,5°C, pentru a evita cele mai grave consecințe ale acesteia.

Lumea nu a depășit acest obiectiv - care se referă la o temperatură medie globală de 1,5°C pe parcursul deceniilor - dar Copernicus a declarat că faptul că temperaturile au depășit acest nivel în aproape jumătate din zilele anului 2023 creează "un precedent dezastruos".

Și în România, anul 2023 a fost printre cei mai calzi ani din istorie. La mai multe stații meteorologice unde se fac observații încă din a doua jumătate a sec. XIX, 2023 a fost cel mai cald an din toată perioada de observații, adică din ultimii 120 - 150 de ani.

În ciuda proliferării obiectivelor guvernamentale și a celor ale companiilor în materie de climă, emisiile de CO2 rămân încă foarte ridicate. Emisiile mondiale de CO2 provenite din arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale au atins niveluri record în 2023.

Anul trecut, concentrația de CO2 în atmosferă a crescut la cel mai ridicat nivel înregistrat, de 419 părți pe milion, a precizat Copernicus.

A fost, deasemenea, primul an în care fiecare zi a fost cu mai mult de °C mai caldă decât în perioada preindustrială. Pentru prima dată, două zile - ambele în noiembrie - au fost cu 2°C mai calde decât în perioada preindustrială.

Anul trecut a fost cu 0,17°C mai cald decât 2016, cel mai cald an precedent - doborând recordul cu o marjă "remarcabilă", a spus Buontempo.

Pe lângă schimbările climatice cauzate de om, în 2023, temperaturile au fost stimulate de fenomenul meteorologic El Niño, care încălzește apele de suprafață din estul Oceanului Pacific și contribuie la creșterea temperaturilor globale.

Ceea ce oamenii de știință nu știu încă este dacă căldura extremă din 2023 este un semn că încălzirea globală se accelerează.

"Dacă a avut loc o schimbare de fază sau un punct de inflexiune, sau dacă este un an anormal de cald, avem nevoie de mai mult timp și de mai multe studii științifice pentru a înțelege", a declarat directorul adjunct al Copernicus, Samantha Burgess.

Fiecare mică creștere a temperaturii agravează evenimentele meteorologice distructive. În 2023, planeta mai caldă a dus la valuri de căldură mortale din China până în Europa, ploi extreme care au provocat inundații ce au ucis mii de oameni în Libia și cel mai grav sezon de incendii de vegetație înregistrat vreodată în Canada.

"Schimbările mici ale temperaturilor globale au un impact uriaș asupra oamenilor și ecosistemelor", a declarat Friederike Otto, un climatolog care co-conduce colaborarea globală de cercetare World Weather Attribution.

Frigul din prezent din Europa duce la apariția întrebării: unde este încălzirea globală? Încălzirea climei nu a eradicat cu totul iarna. Prin urmare, la nivelul întregului glob se înregistrează în continuare și se vor mai înregistra și în viitor condiții de vreme rece, inclusiv fenomene extreme, cu ger deosebit de puternic. Iar variațiile în tiparele vremii, cauzate de fenomene naturale, precum El Niño și La Niña, pot influența și ele apariția unor episoade de aer deosebit de rece în diverse zone ale globului.

Iarna încă mai există, însă schimbările climatice globale au făcut ca iernile, în general, să fie mai puțin aspre. Încălzirea globală înclină șansele în favoarea mai multor zile și anotimpuri calde și a mai puține zile și anotimpuri reci.