Pe 22 septembrie începe toamna astronomică

Duminică, 22 septembrie, o dată cu echinocțiul de toamnă, începe toamna calendaristică sau astronomică. Vremea va fi mai degrabă una de vară târzie, cu zile calde, dar cu nopți răcoroase și chiar reci în mai multe zone.

Pe 22 septembrie, la ora 15:44, ora României, are loc echinocțiul de toamnă. Ziua și noaptea sunt, din punct de vedere astronomic, egale peste tot pe glob.

Din punct de vedere meteorologic, toamna a început deja la 1 septembrie. Totuși, toamna meteorologică nu depinde de vreme. Anotimpurile meteorologice sunt derivate prin împărțirea anului în patru perioade alcătuite din trei luni fiecare. Aceste anotimpuri sunt împărțite pentru a coincide cu calendarul nostru gregorian, ceea ce face mai ușoară observarea și prognoza meteorologică, precum și compararea statisticilor sezoniere și lunare.

Începutul calendaristic sau astronomic al toamnei și al primăverii este definit de echinocțiu.

Diferențele sezoniere în ceea ce privește durata zilei și a nopții sunt legate de înclinarea axei Pământului.

În timpul verii (nordice), Pământul întoarce emisfera nordică spre soare, apoi în timpul iernii (nordice) întoarce emisfera sudică spre soare. Ca urmare, durata zilei în Europa Centrală variază între aproximativ 8 ore în decembrie și până la 17 ore în iunie. În emisfera sudică este invers.

Pe de altă parte, la începutul toamnei și al primăverii, ambele emisfere sunt atinse în mod egal de soare, iar ziua și noaptea durează acum aproximativ 12 ore peste tot. De la echinocțiu încolo, zilele din emisfera nordică devin mai scurte cu până la cinci minute pe zi. În emisfera sudică, însă, zilele devin mai lungi și începe primăvara.

În timpul echinocțiului, ziua și noaptea au aceeași durată pe tot pe globul Pământesc, iar soarele se află direct deasupra ecuatorului. Începând de acum, durata zilei se scurtează, în Europa cu circa 5 minute pe zi.

O dată cu echinocțiul începe și producția de aer rece deasupra apelor de la Polul Nord. Vremea în Europa devine instabilă, cu diferențe mari de temperaturi.

Contrastele de presiune atmosferică cresc, iar vântul joacă un rol mai important.