Mit sau realitate: Se va opri curentul Golfului?

Conform unui nou studiu, curentul Golfului din Atlantic s-ar putea opri până la sfârșitul acestui secol, cu consecințe enorme pentru clima Europei. Totuși, majoritatea cercetătorilor nu sunt de acord cu această ipoteză.

Curentul Golfului joacă un rol vital în climatul Europei. Dacă nu ar exista, iernile de pe continentul nostru ar fi mult mai reci, iar părți mari din Marea Baltică ar îngheța iarna. De asemenea, joacă un rol fundamental în menținerea anumitor ecosisteme acvatice și terestre.

Este unul dintre cei mai mari și mai rapizi curenți oceanici de pe planeta noastră. Importanța sa constă în faptul că transportă apă caldă din Golful Mexic de-a lungul coastei de est a Statelor Unite și continuă până în Oceanul Arctic. Această energie termică furnizează o cantitate de căldură echivalentă cu cea produsă de un milion de termocentrale.

Un studiu publicat în iulie de oamenii de știință de la Universitatea din Copenhaga sugerează că acest curent, care traversează Atlanticul de Nord, ar putea să se oprească până la sfârșitul secolului.

Lucrarea a generat imediat controverse în comunitatea științifică, deoarece amploarea slăbirii curentului este incertă, iar probabilitatea ca acest curent să înceteze complet până în 2100 pare să fie foarte redusă.

Oprirea curentului Golfului și a circulației termohaline din Atlantic ar duce la o schimbare ireversibila a climei. Chiar și o slăbire a curentului ar avea un impact uriaș asupra climei Europei.

Numeroase studii sugerează că depresiunile atmosferice, care aduc ploi și ninsori, și-ar schimba traiectoria și, prin urmare, s-ar schimba și distribuția precipitațiilor. Astfel, zone întinse din centrul și sud-estul Europei ar deveni mai uscate.

Alte studii, cum ar fi cel condus de Universitatea din Southampton, presupun că o slăbire a Curentului Nord-Atlantic ar însemna mai multe perioade cu o circulație meridională a maselor de aer, ceea ce ar determina valuri de căldură puternice vara, dar și perioade foarte reci iarna.

O creștere a temperaturii declanșează un lanț de reacții care, în cele din urmă, duc la o slăbire a curentului. Aportul de apă dulce în Atlanticul de Nord joacă un rol principal în acest proces.

Acest lucru se întâmplă prin topirea gheții și a ghețarilor din Groenlanda, dar și prin creșterea precipitațiilor datorită apelor mai calde. Acest lucru duce la o scădere a salinității apelor din nordul Atlantic, ducând la slăbirea circulației.

Cu toate acestea, măsurătorile directe ale circulației din Atlanticul de Nord sunt disponibile doar din 2004, iar această perioadă este încă prea scurtă pentru o concluzie clară privind efectele schimbările climatice.