Iulie 2023: Cea mai caldă lună din istoria măsurătorilor

La nivel mondial, iulie 2023 a fost cea mai caldă lună de la începutul înregistrărilor instrumentale. Pe lângă schimbările climatice, un factor important care a favorizat atingerea acestui record a fost persistența anumitor tipare atmosferice.

Potrivit Serviciul Copernicus privind schimbările climatice al Uniunii Europene, temperatura medie globală în luna iulie a acestui an a fost de 16,95 grade, fiind cea mai ridicată înregistrată vreodată pentru orice lună.

Temperatura pe uscat la nivel mondial în luna iulie a fost cu 0,72 grade peste media anilor 1991 - 2020. Conform datelor, cea mai călduroasă zi de până acum a fost 6 iulie 2023, cu o temperatură medie globală de 17,08 grade.

Temperatura mării la aproximativ zece metri sub suprafață a fost cu 0,51 grade mai mare decât media. Datele Copernicus se bazează pe analize generate pe calculator care includ măsurători de la sateliți, nave, avioane și stații meteorologice din întreaga lume.

În Europa, au fost înregistrate valuri de căldură din Spania până în Balcani, inclusiv în România. O temperatură de 48°C a fost raportată în Sardinia, iar la un observator din Palermo, Sicilia s-au atins 47°C. Temperaturile au atins un maxim de 46°C și în Grecia.

Valuri de căldură prelungite au avut loc în sud-vestul SUA și în nordul Canadei. În Phoenix, Arizona, doar în ultima zi a lunii s-a înregistrat o temperatură maximă zilnică mai mică de 43°C, în timp ce recorduri istorice de temperatură au fost înregistrate în Canada, în apropiere de Cercul Arctic.

China a înregistrat cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată, 52,2°C, iar Japonia a avut cea mai caldă lună iulie din istoria înregistrărilor de temperatură care datează din 1898.

Cu excepția continentului antarctic, temperaturi sub medie s-au înregistrat doar pe o mică parte din suprafața terestră și au fost cu cel mult un grad sub media climatologică.

Cauzele pentru recordul de căldură înregistrat la nivel mondial în luna iulie sunt complexe. Pe lângă schimbările climatice, și circulația atmosferică joacă în rol important, mai ales prin persistența unor zone de presiune ridicată care stau blocate deasupra unei regiuni timp de mai multe săptămâni.

Acestea acționează ca niște „cupole de căldură”, care mențin aerul cald în aceeași regiune și nu permit niciun schimb cu masele de aer mai rece din zona înconjurătoare, astfel încât acesta poate deveni din ce în ce mai uscat și mai cald, atunci când radiația solară este puternică.

Un alt factor important este reprezentat de temperaturile ridicate de la suprafața mării, cum ar fi cele din Atlanticul de Nord. În Pacific, fenomenul El Niño provoacă o încălzire puternică a apelor ecuatoriale. Acest fenomen este abia la început, de aceea e posibil ca anul 2024 să fie și mai cald la nivel mondial.