Cum s-a produs cutremurul puternic din Maroc?

Situația din Maroc rămâne critică, la o săptămână de la cutremurul puternic care a lovit țara și a ucis peste 2.900 de persoane. Iată care a fost cauza acestuia și cum se compară cu seismele din țara noastră.

Un cutremur puternic a lovit vestul Marocului la sfârșitul săptămânii trecute. Seismul a avut o magnitudine de 6,8, iar epicentrul a fost la aproximativ 70 de kilometri sud-vest de Marrakech.

Bilanțul morților continuă să crească după o săptămână de căutări disperate printre dărâmături. Peste 300.000 de persoane au fost afectate, inclusiv aproape 100.000 de copii. Sate întregi au fost distruse de cutremur.

A fost cel mai puternic cutremur măsurat vreodată de instrumente în Maroc. În prezent, bilanțul victimelor se ridică la 2.946 de morți, dintre care 1.684 numai în provincia muntoasă Al Haouz, cea mai apropiată de epicentrul cutremurului.

Numărul răniților este, de asemenea, ridicat, depășind 5.650 de persoane, dintre care 1.400 sunt în stare critică. În apropierea epicentrului, sate întregi au fost șterse de pe hartă, cum ar fi Adassil și Imlil, în munții Atlasul Mare, obligând mii de oameni să doarmă pe străzi.

Pagubele s-au extins până la Agadir, Casablanca și Marrakech, unde cartierul Medina, un sit din patrimoniul mondial UNESCO, a suferit pagube importante.

Marocul este situat la sud de granița dintre două plăci tectonice: Placa Africană, pe care se află țara, și Placa Eurasiatică. Activitatea seismică este legată de ciocnirea celor două plăci, care a dus, de altfel, la formarea Munților Atlas.

Ritmul mai lent al proceselor tectonice explică de ce această zonă nu are atât de multe cutremure, în comparație cu alte locuri de pe glob aflate în condiții geologice similare.

Totuși, tensiunile provocate de aceste mișcări ale plăcilor se acumulează în timp, iar atunci când depășesc limita de rezistență a rocilor, are loc o mișcare bruscă a acestora, care produce cutremurul.

Cu cât mișcările sunt mai aproape de suprafață, cu atât efectele sunt mai puternice în zona epicentrului. Violența cutremurului din noaptea de 8 spre 9 septembrie se explică, astfel, și prin adâncimea mică a acestuia, de doar 26 km.

Cutremurele de suprafață din țara noastră, precum cele din acest an în Banat și Oltenia, au magnitudini și intensități mai mici, astfel că nu cauzează pagube mari.

Cutremurele puternice din zona Vrancea, pe de altă parte, se produc întotdeauna la adâncimi mai mari. Din acest motiv, undele seismice sunt atenuate parțial, în schimb se propagă pe distanțe mult mai întinse.

Uneori, orașe aflate destul de departe de epicentru, precum București, pot fi afectate aproape la fel de puternic ca localitățile situate în zona unde s-a produs seismul.