Europa a traversat un ianuarie deosebit de rece. Cu o temperatură medie de -2,34°C, a fost cel mai rece ianuarie din 2010 până în prezent. Gerul și ninsorile au provocat numeroase probleme nu doar în Europa Centrală, ci și în vestul, sudul și estul continentului.

Deși România a trecut prin unul dintre cele mai lungi valuri de frig din ultimele ierni, încălzirea semnificativă din ultimele zile ale lunii a ridicat media temperaturilor. Astfel, la nivel național, ianuarie s-a încadrat, per ansamblu, în limite apropiate de normal.

Cauza vremii reci a fost o configurație atmosferică de tip „blocaj”. Un anticiclon puternic instalat peste nordul și nord-estul Europei a dirijat în mod repetat aerul rece continental spre sud și vest, în timp ce aerul mai blând din Atlantic a pătruns cu dificultate. Slăbirea temporară a vortexului polar a favorizat, de asemenea, pătrunderea aerului arctic.

La scară globală, situația a fost însă diferită: în ciuda frigului din unele regiuni ale emisferei nordice, ianuarie 2026 a fost al cincilea cel mai cald din lume de la începutul măsurătorilor.

Explicația constă în faptul că, în aceeași perioadă, regiunea arctică a înregistrat temperaturi peste medie. Astfel, în timp ce aerul rece cobora spre Europa, Arctica era adesea acoperită de mase de aer mai blânde.

Un astfel de tipar apare adesea atunci când vortexul polar este perturbat. În consecință, întinderea gheții marine a fost, de asemenea, cu mult sub medie. La aceasta s-au adăugat valurile de căldură din emisfera sudică, care au determinat creșterea temperaturilor globale.