În ultimele zile, un fenomen rar și captivant a fost observat în unele părți ale Europei. Cerul a fost colorat de norii sidefii spectaculoși, care apar extrem de rar în afara zonelor polare. În spatele splendorii acestora, se ascunde însă o realitate tulburătoare.

Norii stratosferici polari, cunoscuți și sub denumirea de norii sidefii, sunt printre cei mai rari nori care poți fi întâlniți uneori, în general doar iarna, pe cerul emisferei nordice a globului.

Cu toate acestea, în ultimele zile, acești nori rari au fost observați pe cerul din Laponia, în nordul Scandinaviei, pe cel din Scoția și Anglia și chiar în unele părți ale Europei centrale, până în zona Alpilor.

Spre deosebire de fenomenele de halou, strălucirea iridescentă a culorii norilor sidefii nu este cauzată de refracție și reflexie, ci de difracția și interferența luminii solare asupra cristalelor de gheață din stratosferă.

După cum sugerează și numele lor, acești nori se formează în stratosferă, al doilea strat al atmosferei terestre, la o înălțime cuprinsă, de regulă, între 15 și 30 de kilometri deasupra suprafeței Pământului.

De asemenea, apar numai când temperaturi din stratosferă sunt extrem de scăzute, în general sub -78 de grade. În mod normal, aceste condiții sunt întâlnite doar în regiunile polare, unde iarna nu există lumină solară.

Norii polari stratosferici sunt alcătuiți din cristale și picături minuscule de acid azotic, acid sulfuric și apă suprarăcită. Atunci când temperatura scade și mai mult, sub -85 de grade, cum se întâmplă deasupra Antarcticii, norii sidefii sunt alcătuiți din cristale de gheață.

În ultimele săptămâni, un val de frig neobișnuit în atmosfera superioară, cauzat de deplasarea vortexului polar stratosferic spre Europa, a dat naștere la această „erupție” de nori sidefii deasupra nordului continentului.

De asemenea, undele gravitaționale produse atunci când aerul traversează un lanț montan pot să determine o răcire locală a stratosferei, făcând posibilă apariția acestor nori și în zone mai sudice. Acest fenomen explică apariția norilor sidefii în regiunea Alpilor.

Tot munții noștri au fost responsabili și pentru apusul spectaculos de marți, în Moldova și nord-estul Munteniei. La est de Carpații Orientali s-au format atunci nori de adăpost orografic, de această dată la înălțimi mult mai joase. La baza acestora au apărut, datorită mișcărilor descendente ale aerului, forme variate, inclusiv de tip mammatus.

Revenind la norii stratosferici, aspectul vizual spectaculos al acestora ascunde și un dezavantaj neplăcut: cercetările arată că acești nori oferă o suprafață pentru producerea unor reacții chimice care transformă compușii cu clor și brom ai carbonului, proveniți în principal din substanțe chimice fabricate de om, în agenți care distrug efectiv ozonul stratosferic.

În timp ce norii polari stratosferici apar destul de frecvent deasupra Antarcticii, aceștia sunt destul de rari în emisfera nordică a Pământului, chiar și zonele polare, în timp ce la latitudini mai mici apar extrem de rar.

În schimb, norii irizați "normali" pot fi observați destul de frecvent și în România. Spre deosebire însă de norii sidefii, aceștia se formează la înălțimi mult mai mici, de obicei la marginile norilor altocumulus, între 3 și 7 kilometri înălțime. De asemenea, norii irizați pot fi văzuți doar în timpul zilei, nu și după apus sau înainte de răsărit.