Astăzi are loc solstițiul de vară, care marchează începutul verii astronomice. Astfel, astăzi avem cea mai lungă zi din an, de 15h32m, durata nopții fiind de doar 8h28m.

Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o miscare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează, în prima aproximație, o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului, numit planul eclipticii, cu 66° 33'. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

După solstițiu, durata zilei va începe să scadă, iar cea a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, când va avea loc solstițiul de iarnă.

În emisfera sudică, are loc fenomenul opus, astăzi fiind solstițiul de iarnă.

Meteorologii sunt interesați, însă, mai ales de începutul verii meteorologice, care are loc întotdeauna pe 1 iunie și se termină pe 31 august.

Sezoanele meteorologice sunt împărțite în patru perioade, anotimpurile, formate fiecare din trei luni. Anotimpurile coincid, astfel, cu calendarul Gregorian, făcând mai ușoară observarea meteorologică și prognoza prin comparația statisticilor sezonale și lunare.