Datorită secetei din ultimele luni, multe dintre cele mai cunoscute lacuri din Elveția au atins cele mai scăzute niveluri înregistrate în luna august în toată istoria observațiilor.

Nivelul apei din lacurile Constanța, Lucerna, Lugano și Walen nu a fost niciodată atât de scăzută într-o lună august. Valorile pentru lacurile Zug și Maggiore rămân mult sub medie.

Cu excepția lacurilor Jura din nord-vest și a lacului Thun, toate celelalte lacuri elvețiene mai mari sunt, de asemenea, sub mediile pe termen lung.

Și râurile elvețiene au, de asemenea, debite și niveluri foarte scăzute, care se înregistrează de regulă doar o dată la cinci până la douăzeci de ani.

Deși în zilele următoare sunt prognozate ploi în regiunea muntoasă, acestea nu vor fi suficiente pentru a atenua seceta istorică.

Pe lângă nivelul scăzut al apei, ghețarii elvețieni sunt, de asemenea, în dificultate. După o iarnă secetoasă, valurile de căldură din timpul verii care au lovit Europa au dus la topirea rapidă a ghețarilor.

În 2012, un strat de gheață de 15 metri grosime acoperea trecătoarea Tsanfleuron. Această trecătoare între doi ghețari a fost acoperită de gheață cel puțin din epoca romană.

Cu toate acestea, cea mai mare parte a ei a dispărut acum, iar gheața de pe trecătoare se va topi complet până la sfârșitul lunii septembrie, potrivit previziunilor experților locali.

Rinul, unul dintre cele mai importante râuri din Europa, care izvorăște din Alpii elvețieni, a înregistrat, de asemenea, în luna august, cel mai scăzut debit din istorie.