O suprafață record de pădure a fost distrusă în 2021 în emisfera nordică, iar incendiile de vegetație și defrișările continuă să afecteze suprafețe mari și în prezent.

O analiză publicată de Global Forest Watch arată că suprafețele de păduri boreale pierdute anul trecut au fost cu aproximativ 30% mai mari decât în 2020. Peste 253 000 de kilometri pătrați de vegetație forestieră au fost distruși, în total, în 2021.

Printre cauze se numără incendiile puternice din Rusia, unde vremea mai caldă și mai uscată decât în mod normal a creat condiții ideale pentru răspândirea focului în taigaua siberiană. Iar în viitor, anii cu astfel de condiții meteorologice ar putea deveni și mai frecvenți în această regiune, ca efect al schimbărilor climatice.

Brazilia continuă, de asemenea, să se confrunte cu defrișări extinse în regiunea amazoniană. De fapt, aproximativ 96% din defrișările din lume se produc în zone tropicale precum Brazilia sau Indonezia, ceea ce face și mai îngrijorătoare creșterea recentă a suprafețelor forestiere distruse de incendii, secetă, poluare sau dăunători în regiunile nordice, cum ar fi Rusia, Canada și Alaska.

O problemă majoră este reprezentată de pierderea arborilor mai bătrâni, care, pe lângă rolul important pe care îl au pentru biodiversitate, înmagazinează în trunchiurile lor cantități semnificative de carbon. O suprafață de peste 37 000 de kilometri pătrați de pădure tropicală bătrână a fost defrișată anul trecut, contribuind astfel la creșterea suplimentară a emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă.

Datele sugerează că este puțin probabil ca angajamentul de a pune capăt defrișărilor până în 2030, luat anul trecut de liderii mondiali la summitul climatic de la ONU, să fie respectat.