Stânca Gibraltarului are un peisaj unic și găzduiește o floră și o faună uimitoare, care nu pot fi găsite în altă parte pe continentul european. Este, de asemenea, locul unde are loc un fenomnen rar: formarea unui nor care pare că se desprinde de pe vârful stâncii singuratice.

Levantul sau Levanterul este un vânt local, specific pentru Strâmtoarea Gibraltar, care suflă dinspre est. Acesta poate apărea în orice moment al anului, dar frecvența cea mai ridicată este din iulie până în octombrie:

Strâmtoarea Gibraltar are o lățime mai mică de 20 km în punctul cel mai îngust, fiind înconjurată de un relief montan, cu înălțimi de 1000 - 2000 m. Atunci când în atmosferă există o inversiune de temperatură, ce limitează mișcările pe verticală, aerul este forțat să se deplaseze prin această breșă dintre munți.

Aerul cald și umed dinspre Marea Mediterană se deplasează prin strâmtoare și este forțat să urce peste un obstacol important de relief: Stânca Gibraltarului. Creșterea bruscă a altitudinii determină condensarea vaporilor de apă existenți în mase de aer, formând un nor alungit.

De regulă, norul se formează doar atunci când viteza vântului este sub 35 - 40 km/h. În caz contrar, acesta se separă de creasta ascuțită a stâncii.

Tipuri asemănătoare de nori se formează și în alte zone montane, atunci când aerul este forțat să escaladeze o creastă sau un vârf montan înalt și ascuțit, precum vârful Matterhorn din Alpii elvețieni și Muntele Everest din Himalaya.