New York se scufundă sub greutatea zgârie-norilor

New York-ul se scufundă încet în pământ. Pe lângă condițiile naturale, acest lucru se datorează încărcăturii ridicate a construcțiilor din oraș, dar și efectelor schimbărilor climatice.

New York, metropola de opt miliarde și jumătate de locuitori din Statele Unite, ar putea fi afectată mai puternic de inundații decât alte orașe de coastă. În plus față de creșterea nivelului mării din cauza schimbărilor climatice, fundamentul rocilor se scufundă cu o rată medie de doi milimetri pe an. Scăderea depinde de dezvoltarea urbană și de climă, precum și de roca de bază în sine.

În timp ce zgârie-norii construiți pe terenuri stâncoase se scufundă cu greu, clădirile din zonele mai apropiate de coastă, cu un substrat mai moale, sunt mult mai afectate.

De exemplu, uraganul Sandy din 2012 a inundat părți din metropolă cu apă de mare. Chiar și după uraganul Ida, părți ale orașului au fost sub ape în 2021. Studiile sugerează că numărul de furtuni tropicale din zona New York-ului va continua să crească. În plus, creșterea nivelului mării pe coasta de est a SUA este de până la patru ori mai mare decât în orice altă parte a lumii.

Zgârie-norii înalți și grei din New York sporesc riscul de inundații pur și simplu din cauza masei lor. O echipă științifică locală estimează greutatea totală a clădirilor din metropolă la 764 de milioane de tone.

În zona New York-ului există o tasare naturală care datează din ultima eră glaciară. Sarcina clădirilor nu face decât să contribuie la o nouă subsidență. Prin urmare, oamenii de știință avertizează împotriva unei abordări laxe a dezvoltării urbane.

După uraganul Sandy, s-a constatat că 90 la sută dintre clădirile din zonele predispuse la inundații nu au fost construite conform standardelor de protecție împotriva inundațiilor.

Potrivit oamenilor de știință, extragerea apelor subterane poate accelera, de asemenea, tasarea și poate duce la inundații, în special în cazul vânturilor din nord-est și al uraganelor. Unele părți din Manhattan se află la doar un metru sau doi deasupra nivelului mării.

Studiul, publicat într-o revistă de specialitate, poate fi consultat aici.