Cu toții am observat că în oraș temperaturile sunt mai ridicate decât în zonele înconjurătoare, iar căldura din timpul verii se resimte mai puternic, mai ales noaptea. Dar de ce apare această „insulă” de căldură și cum pot fi diminuate efectele sale negative?

În orașe, temperatura este foarte frecvent mai ridicată decât în zonele înconjurătoare. Fenomenul este cunoscut sub numele de „insula de căldură urbană” și apare în toate anotimpurile, însă efectele negative sunt resimțite mai ales vara.

Diferențele de temperatură între orașe și zonele rurale pot să depășească și 10 - 15 grade în cazuri excepționale, dar în România, de cele mai multe ori, orașele sunt cu 1 - 5 grade mai calde în timpul nopții, și cu 0,5 - 2 grade în timpul zilei.

Dacă în sezonul rece fenomenul este unul mai degrabă benefic, reducând costurile de încălzire, în timpul verii insula de căldură amplifică efectul valurilor de caniculă și crește disconfortul termic, cu riscuri majore pentru sănătate.

Nu trebuie să uităm că valurile de căldură pot ucide: canicula din 2003 a produs peste 70 000 de decese suplimentare în Europa, fiind printre cele mai fatale dezastre naturale din regiune din ultimii 100 de ani.

Această creștere a temperaturii este cauzată mai ales de materialele și structurile întâlnite în orașe, dar și de activitățile umane. Efectul este cel mai puternic în timpul perioadelor uscate, când vremea este calmă și cerul este senin. Aceste condiții accentuează diferențele dintre zonele urbane și cele rurale.

Copacii, vegetația, lacurile și râurile tind să răcească aerul prin umbrire, prin transpirația apei din frunzele plantelor și prin evaporare.

Pe de altă parte, betonul și asfaltul absorb semnificativ mai multă căldură în timpul zilei decât suprafețele naturale, pe care o eliberează seara și în timpul nopții.

Chiar și forma și poziționarea clădirilor poate avea un rol. Blocurile și alte construcții înalte îngreunează circulația aerului și limitează schimburile naturale de energie. Zonele asfaltate și însorite, aflate imediat la sud și sud-vest de alte clădiri, sunt adesea printre cele mai calde locuri dintr-un oraș.

Nu în ultimul rând, mașinile, șantierele de construcții, instalațiile industriale și unitățile de climatizare emit căldură în mediul înconjurător.

Creșterea suprafețelor acoperite cu arbori și vegetație ajută foarte mult la scăderea temperaturilor. Pe lângă acest efect pozitiv, copacii și vegetația pot reduce scurgerea apelor pluviale, protejând orașele de inundații și eroziune. Un efect similar îl au și fațadele și acoperișurile „verzi”.

O altă soluție modernă este utilizarea unor materiale diferite pentru pavaje și acoperișuri, care să reflecte mai mult din căldura primită de la soare și să rămână, astfel, mai reci decât materialele convenționale.