Aurora boreală și-a făcut apariția pe cerul României, luni seara. Deși aurora poate fi văzută ocazional și de la noi din țară, de data aceasta a fost deosebit de strălucitoare și extinsă, un fenomen care nu a mai fost observat în așa amploare la noi de zeci de ani.

Acest spectacol de lumini pe cerul nopții este posibil atunci când soarele este foarte activ. Un număr deosebit de mare de particule de plasmă provenite de la soare a ajuns la noi în weekend, în urma unei puternice erupții solare produse pe 3 noiembrie. Acest flux de particule va slăbi în nopțile următoare, reducând astfel șansele de apariție a aurorelor.

Aurora boreală este un fenomen care, în mod normal, poate fi observat la latitudini înalte, precum în nordul Norvegiei sau al Finlandei. În zonele centrale ale Europei poate fi văzut rar și cu mult noroc.

O furtună solară a fost responsabilă pentru apariția aurorei. Soarele aruncă în mod constant plasmă în spațiu. Când acest flux de particule (vânt solar) este semnificativ mai puternic pentru o perioadă scurtă de timp într-o zonă limitată a soarelui, se numește erupție solară.

În cazul în care radiațiile și particulele provenite dintr-o erupție solară ating câmpul magnetic al Pământului, această furtună solară poate provoca, de exemplu, aurore și, în cazuri extreme, poate chiar perturba sistemele de navigație și rețelele electrice.

Soarele se află în prezent într-o fază de creștere a activității magnetice, care se așteaptă să atingă punctul maxim între ianuarie și octombrie 2024, cu un an mai devreme decât se estima inițial, și ce ar putea produce mai multe pete solare decât se prognoza. Prin urmare, frecvența furtunilor geomagnetice și aurorilor va crește în anii următori.

Câmpul magnetic al Pământului deviază particulele încărcate ale vântului solar spre polii nord și sud. În partea superioară a atmosferei, acestea se ciocnesc cu moleculele de aer și cedează o parte din energia lor. Moleculele de oxigen și de azot, în special, sunt ionizate aici și, astfel, sunt stimulate să strălucească.

Culoarea aurorei depinde de tipul de molecule de aer și de înălțimea lor în atmosferă. De exemplu, atomii de oxigen strălucesc în verde la o altitudine de 100 de kilometri, apoi în portocaliu spre roșu la o altitudine de 200 de kilometri. Albastrul spre violet este produs de excitarea atomilor de azot.