Extremele lunii septembrie: între caniculă puternică și ger

Septembrie e singura lună din an în care putem avea atât o vreme autentică de vară, cu valuri puternice de caniculă și nopți tropicale, cât și răciri intense specifice toamnei, însoțite de brumă și îngheț.

Aflată la tranziția dintre vară și toamnă, luna septembrie poate să aducă stări de vreme din cele mai diverse, în condițiile climatice din România. Cu toate acestea, alternanțele bruște între căldură și frig sunt mai puțin frecvente decât în lunile de primăvară.

Așa cum vedem și în acest an, uneori vara tinde să se prelungească și în septembrie, care cu greu mai poate fi numită o lună de toamnă. În unii ani, precum 1994, 2012, 2015 sau 2020, temperatura medie lunară a atins valori normale pentru lunile de vară.

De asemenea, încă sunt posibile valuri puternice de căldură, chiar dacă se produc destul de rar. Temperatura maximă absolută din această lună a fost de 43,5 grade, valoare atinsă pe 8 septembrie 1946, la Strehaia.

Tot în 1946 s-a înregistrat maximă absolută în București, unde mercurul a urcat până la 39,6 grade la stația meteo Filaret, dar și în multe alte orașe din țară.

Puteți vedea mai jos recordurile de temperatură lunară și anii când s-au înregistrat, pentru câteva orașe din România:

Totuși, în septembrie se pot produce și răciri puternice, iar datele climatologice arată că temperatura a scăzut măcar o dată sub 0 grade în această lună, în cea mai mare parte a țării.

Unul dintre cele mai impresionante valuri de frig a avut loc la sfârșitul lunii septembrie 1977. Atunci s-a semnalat brumă și îngheț aproape în toată țara, iar la Toplița temperatura a scăzut sub pragul de ger, până la minus 10,7 grade.

Temperaturi și mai scăzute s-au înregistrat în zonele înalte de munte. Recordul național a fost de minus 15 grade, valoare măsurată la Vârful Omu pe 28 septembrie 1935.

De altfel, luna septembrie aduce adesea primele ninsori pe crestele cele mai înalte ale Carpaților. Câteodată, fulgii coboară până la 1500 - 2000 de metri, iar în mod excepțional chiar și la altitudini mai coborâte.

Cantitățile de precipitații tind să scadă în septembrie, datorită frecvenței mai scăzute a furtunilor și perioadelor lungi cu presiune atmosferică ridicată. În unele zone din sudul și estul țării, au fost luni când nu a căzut nicio picătură de ploaie.

În alți ani, prima lună de toamnă a adus furtuni puternice și ploi abundente. Cu o cantitate lunară de 316 l/mp, din care 161 l/mp doar în 24 de ore, septembrie 2005 a fost una dintre cele mai ploioase luni înregistrate vreodată în București și alte zone din sud-estul țării.

Începe septembrie să devină o lună de vară? Și care este cauza încălzirii din ultimii ani: schimbările climatice sau anumite tipare de vreme? Aflați răspunsul, într-un articol viitor.