De ce primăvara vine mai târziu în acest an

Primăvara cuprinde și România, însă ritmul pare ceva mai lent decât în ultimii ani. Deși zilele mai însorite din ultima perioadă au adus temperaturi plăcute, nopțile reci au frânat dezvoltarea vegetației. Peisajul rămâne încă destul de tern în multe locuri, iar explozia de verde întârzie.

Un indicator important care arată stadiul dezvoltării naturii este suma temperaturilor active. Aceasta reflectă acumularea de căldură necesară pentru pornirea și evoluția vegetației.

Pentru sezonul rece, suma temperaturilor active se calculează prin adunarea temperaturilor medii zilnice care depășesc 0°C. Practic, fiecare zi cu temperaturi medii pozitive contribuie la „bugetul de căldură” de care plantele au nevoie pentru a se dezvolta.

În funcție de această sumă, diferite plante de primăvară încep să înflorească:

În multe regiuni din România, valorile sunt încă relativ scăzute, cel puțin față de anii trecuți. În vest, unde vremea a fost mai blândă, s-au acumulat în general între 350 și 450 de grade, în sud și centru în jur de 250-300 de grade, în timp ce în nord-est doar 150-200 de grade.

Tabelul de mai jos arată suma temperaturilor active pentru București și alte câteva orașe din țară, până pe 24 martie:

Un factor important este contrastul mare dintre zile și nopți. Chiar dacă la prânz temperaturile pot urca spre 15-18 grade, nopțile cu valori apropiate de 0 grade sau chiar negative reduc semnificativ acumularea de căldură.

Astfel, din punct de vedere meteorologic și fenologic, natura din România este încă în faza de început în multe zone. Următoarele perioade mai calde, fără îngheț nocturn, vor fi decisive pentru recuperarea acestui decalaj.

Cu toate acestea, trebuie să remarcăm că situația din acest an este mai apropiată de normal față de anii anteriori, când vremea a fost foarte caldă în primele luni ale anului.