De ce ninsorile sunt mai greu de prognozat?

Atunci când apar șanse de ninsoare, este posibil ca, uneori, prognozele să se schimbe foarte mult de la o zi la alta. Iată de ce se întâmplă acest lucru și care sunt factorii care influențează producerea ninsorilor.

Zăpada este, de fapt, un fenomen greu de prognozat în condițiile climatice din țara noastră. În general, este dificilă realizarea unei prognoze exacte asupra cantităților de ninsoare cu mai mult de trei zile înainte. Uneori, chiar și previziunile pentru ziua următoare pot fi inexacte.

Temperatura aerului este poate cel mai important aspect atunci când analizați o prognoză de ninsori. În general, ninsorile sunt posibile la temperaturi sub 2 grade, dar la temperaturi pozitive putem vorbi doar de ninsori foarte umede, care se depun greu pe sol sau pe alte suprafețe.

Pe măsură ce temperaturile scad sub 0 grade, zăpada devine mai uscată și mai afânată, datorită conținutului mai mic de umiditate.

Deși acest lucru pare simplu, faptul că precipitațiile ating efectiv solul sub formă de zăpadă depinde de temperatura aerului prin care acestea cad. Dacă temperatura aerului este suficient de scăzută pe tot parcursul căderii fulgilor de zăpadă, este probabil ca aceștia să rămână sub formă de zăpadă.

Dacă însă zăpada traversează o porțiune de aer mai cald, se va topi și se va transforma în ploaie sau lapoviță. Astfel, în timp ce aerul de la sol ar putea fi suficient de rece, temperaturile mai sus ar putea fi mai ridicate, ceea ce înseamnă că la un moment dat fulgii se vor topi și nu vor mai ajunge sub formă de ninsoare.

Altitudinea este un alt aspect important. Pentru fiecare 100 de metri de altitudine, temperaturile scad în general cu 0,6°C. Acest lucru explică de ce în zonele de munte ninge mai mult în sezonul rece, în comparație cu zonele situate la altitudini mai joase.

În al treilea rând, este importantă și locația. Dacă locuiți într-un oraș mare sau pe litoral, este probabil ca acolo să fie mai cald decât în zona înconjurătoare. S-ar putea ca zăpada să fie la numai câțiva kilometri distanță.

În cele din urmă, nu doar temperatura, altitudinea sau locația influențează dacă va ninge sau nu, ci și vântul este un factor important. Vântul puternic favorizează răcirea suprafețelor expuse, de exemplu solul sau asfaltul, dar și a aerului, prin procesul de răcire evaporativă.

De asemenea, contează și direcția din care suflă vântul și masele de aer care sunt aduse de acea circulație a aerului. De exemplu, în localitățile de pe litoral, precum Constanța, ninsorile sunt mult mai probabile atunci când vântul suflă dinspre uscat decât dinspre mare, care de regulă e mai caldă.

Dacă temperaturile sunt suficient de scăzute, atunci zăpada devine evident mai ușor de prezis, atunci când este cunoscută traiectoria ciclonului care va produce ninsorile respective.

Dar în România astfel de situații mai sunt frecvente doar în zonele de munte, în timp ce în zonele joase temperaturile sunt adesea foarte apropiate de zero grade, iar o fracțiune de grad poate separa ploaia de zăpadă. Acest lucru face ca zăpada să fie una dintre cele mai dificile părți ale unei prognoze.

Puteți vedea când este prognozată zăpadă în locul în care vă aflați accesând harta radar meteo interactivă. Ninsorile sunt prezentate folosind culoarea roz. Cu cât culoarea este mai închisă, cu atât ninsoarea este mai abundentă.