Care sunt cauzele inundațiilor urbane?

Odată cu sosirea verii, începem să ne confruntăm tot mai des cu ploi torențiale, asociate furtunilor de vară, care pot provoca inundații rapide. Cu toate acestea, inundațiile nu sunt doar rezultatul vremii rele, ci și al unui peisaj urban incapabil să facă față precipitațiilor abundente.

Cerul se înnegrește, apar primele fulgere, iar vântul suflă tot mai puternic. După un timp, primele picături se alătură, transformându-se în cele din urmă într-o ploaie torențială sau chiar într-o rupere de nori. În câteva zeci de minute, străzile și drumurile sunt pline de apă.

E o situație comună în multe orașe din țara noastră în sezonul cald al anului, când fiecare ploaie mai puternică e urmată de inundații locale. Dar este doar vremea nefavorabilă de vină pentru aceste scene neplăcute?

Să aruncăm o privire la ceea ce îngreunează infiltrarea în sol a apei de ploaie, în special în mediul urban.

Cea mai problematică în acest sens pare a fi reprezentarea excesivă a suprafețelor de beton sau de asfalt, unde apa nu are nicio șansă să fie absorbită - ea se scurge, împreună cu apa de pe acoperișuri, direct în sistemul de canalizare, care poate să fie ușor suprasolicitat de volumul mare de apă, chiar și atunci când canalele nu sunt înfundate.

O altă problemă majoră este gestionarea spațiilor verzi - de regulă, cu cât sunt mai mulți copaci și mai multă diversitate în spațiile verzi urbane, cu atât mai bine - și nu numai în ceea ce privește gestionarea apei de ploaie.

În ultimii ani, în multe localități, dar mai ales în orașele mari, au apărut suprafețe extinse cu gazon, plantat adesea din rulouri, aplicate direct deasupra unui strat de sol compactat de oameni și utilaje. Pe lângă faptul că aceste spații necesită irigații constante în condițiile climatului din România, ele nici nu pot să absoarbă bine apa din precipitații.

Tăierile de păduri sunt adesea invocate printre cauzele majore a inundațiilor din țara noastră. Este adevărat că defrișările pot să amplifice efectul scurgerilor de pe versanți, în special în zonele de deal și de munte. Totuși, nu toate inundațiile se produc din acest motiv.

În multe cazuri, poate fi vorba mai degrabă de o problemă a rețelelor de drenaj sau a rețelei hidrografice, prin depozitarea de moloz, deșeuri sau material lemnos în zone care ar trebui să asigure scurgerea apelor. În cazul zonelor urbane, defrișările din zonele înconjurătoare joacă cel mult un rol minor, problemele regăsindu-se, de cele mai multe ori, la nivelul fiecărui oraș.

În condițiile unui peisaj urban nesănătos, în care predomină zonele pavate, solul compactat, gazonul tăiat scurt și scurgerea aproape totală a apei de ploaie în canalizare, seceta nu este niciodată departe.

Și nu e de mirare. Toată apa care, în mod normal, ar trebui să pătrundă în sol în acele locuri este în schimb deviată prin canalizare către stațiile de tratare a apelor uzate. Atât acestea din urmă, cât și rețeaua de canalizare, sunt adesea supraîncărcate de astfel de revărsări, cu o mulțime de efecte neplăcute.

Un spațiu care este capabil să rețină mai bine apa rezistă mult mai bine și în timpul perioadelor de secetă. La nivelul peisajului urban, pot fi de ajutor suprafețele permeabile pentru trotuare și parcări, întreținerea corespunzătoare a rețelei de drenaj, colectarea parțială a apei de ploaie de pe acoperișuri și, nu în ultimul rând, o schimbare a abordării față de vegetația urbană.