1 septembrie: începe toamna meteorologică

Pe 1 septembrie începe toamna meteorologică. Despre vreme de toamnă nu poate fi, însă, vorba nici anul acesta: în cea mai mare parte a țării, luna începe cu temperaturi ridicate de vară.

Deseori vorbim despre faptul că începe să pară toamnă când temperaturile devin mai răcoroase, plouă mai mult și nopțile se lungesc. Există două date separate despre care se poate spune că marchează începutul toamnei în calendare. Unul este definit de axa Pământului și de orbita în jurul Soarelui, iar al doilea este o dată fixă, care este folosită de meteorologi pentru marcarea anotimpurilor.

Anotimpurile meteorologice sunt derivate prin împărțirea anului în patru perioade alcătuite din trei luni fiecare. Aceste anotimpuri sunt împărțite pentru a coincide cu calendarul nostru gregorian, ceea ce face mai ușoară observarea și prognoza meteorologică, precum și compararea statisticilor sezoniere și lunare. După calendarul meteorologic, prima zi de toamnă este întotdeauna 1 septembrie. Toamna se încheie pe 30 noiembrie.

Toamna astronomică începe anul acesta pe 22 septembrie, atunci când va avea loc echinocțiul de toamnă.

Solstițiile și echinocțiile sunt considerate puncte de tranziție astronomică între anotimpuri și marchează etapele cheie ale ciclului astronomic al Pământului. Într-un an sunt două echinocții (primăvară și toamnă) și două solstiții (vara și iarna). Datele echinocțiului și solstițiului nu sunt fixate din cauza orbitei eliptice a Soarelui a Pământului. Orbita Pământului în jurul Soarelui înseamnă că la începutul lunii ianuarie, Soarele este cel mai apropiat (cunoscut sub numele de periheliu), iar la începutul lunii iulie este cel mai îndepărtat (afeliu) de noi.

La echinocțiul de toamnă, ziua și noaptea sunt de lungime aproximativ egală, iar nopțile vor deveni din ce în ce mai lungi decât zilele, până la echinocțiul de primăvară, când se inversează.

De asemenea, echinocțiul de toamnă marchează perioada anului în care emisfera nordică începe să se încline mai departe de Soare, rezultând mai puțină lumină directă a soarelui și, în consecință, temperaturi mai scăzute.