Pe 1 decembrie începe pentru meteorologi iarna, cu trei săptămâni înainte de începutul astronomic al ei.

Iarna astronomică începe pe 21 decembrie, atunci când are loc solstițiul de iarnă - atunci vom avea cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului.

Anul este împărțit în diferite perioade, anotimpuri. Acestea se caracterizează prin proprietăți astronomice sau climatice caracteristice. Odată cu începutul calendaristic al iernii, de obicei pe 21 sau 22 decembrie, soarele ajunge în punctul cel mai sudic de pe orbita sa aparentă a cerului.

Prin urmare, se vorbește despre solstițiul de iarnă. Soarele se află atunci exact la 23,5 grade sud de ecuator vertical pe cer. Aceasta înseamnă că soarele din emisfera nordică se află în punctul cel mai de jos deasupra orizontului. În emisfera sudică, pe de altă parte, este cea mai lungă zi a anului și, în același timp, începutul verii din calendar.

Vorbim de începutul oficial al iernii când ne referim la începutul calendaristic al iernii. Strict vorbind însă, nu se bazează pe calendar, ci pe poziția pământului în raport cu soarele. Prin urmare termenul de început astronomic de iarnă este mai precis.

Spre deosebire de iarna astronomică, iarna meteorologică este atribuită lunilor complete decembrie, ianuarie și februarie. Din punct de vedere meteorologic, iarna începe la 1 decembrie, pentru că, din motive statistice era mai ușor pentru meteorologi să aloce trei luni întregi unui anotimp, mai ales la începutul științei meteorologiei. Acest lucru facilitează compararea datelor meteo pentru o perioadă mai lungă de timp.

Toamna meteorologică se încheie așadar pe 30 noiembrie. Această definiție a fost dată de Organizația Meteorologică Mondială (OMM). În general, primăvara, vara, toamna și iarna încep întotdeauna în aceeași zi în meteorologie.